Nostra Silva

Opriţi adoptarea legii vânătorii! Opriţi barbaria!

Stop vânătorii!
Stop vânătorii!

De ce trebuie să oprim adoptarea Legii Vânătorii în varianta actuală?

Un veritabil masacru al păsărilor cântătoare și al multor alte specii de animale, dintre care unele protejate, este pe punctul de a deveni legal, odată cu modificarea Legii Vânătorii.

Vânătorii nu cunosc bine speciile pe care le vânează (deputații și senatorii care fac legile, cu atât mai puțin).

Mai mult, nu le pasă de Constituție și nici de legislația UE.

Vor să facă în așa fel încât să fie bine dacă:

  • vreun om cu vreo pușcă vede ceva bun de împușcat pe terenul tău și îl execută fără să te întrebe dacă are voie să-ți calce proprietatea;
  • vânătorii împușcă animale în timpul perioadei de împerechere sau de creștere a puilor, pentru 18 specii de păsări;
  • numărul de exemplare care pot fi vânate într-un anumit loc este stabilit prin Ordin de ministru, în concordanță cu buna sau proasta lui dispoziție din acea zi.

Vor să dea liber vânătorilor străini la prăpăd și băi de sânge de păsări cântătoare.

Știm că mai ales italienilor le place în mod deosebit să mânânce ciocârlii și alte păsări minunate vânate în România și considerate „meniu de lux” în Italia.

Braconajul făcut de vânătorii străini în România până acum:

  • 2001: politia italiana a capturat nu mai putin de 12 tone de pasari cantatoare
  • 2009: in Balta Mare a Brailei, un braconier italian a fost prins cu peste 2.000 de ciocarlani
  • 2010: in Braila, 15 braconieri italieni au fost prinsi cu mii de ciocarlii, ciocarlani si prepelite
  • 2011: vamesii unguri au interceptat un transport de 11.000 de ciocarlii vanate in Romania!
  • 2013: un italian a fost prins in Ialomita cu 5.400 de ciocarlii braconate

În actuala formulă modificată, Legea Vânătorii calcă în picioare totul: dreptul la proprietate, dreptul la un mediu sănătos, contravine legislației europene privind conservarea păsărilor sălbatice şi dreptul la respectul bunurilor.

Reamintim că la sfârșitul lui februarie Legea Vânătorii a fost modificată și adoptată de Camera Deputaților, însă în 25 martie președintele Klaus Iohannis a retrimis-o în Parlament pentru reexaminare, semnalând câteva abuzuri grave.

Cu toate acestea, Senatul României, la 21 aprilie 2015, respinge cererea de reexaminare şi pastrează forma criminală a actului normativ.

Legea a ajuns in 27 aprilie 2015 la Camera Deputaţilor, aşteptându-se rapoartele de la Comisii (termen 11 mai 2015), după care se va stabili ziua votului final.

Ororile vânătorii. O galerie a ruşinii!

Atenţie! Imaginile vă pot afecta emoţional.

Vezi aici un exemplu de "Servicii" de vanatoare oferite vanatorilor straini.

Activitatea într-o societate este reglementată prin legi (de tot felul), ceea ce înseamnă că funcţionarea corectă cade în sarcina acestor legi care în primul rând trebuie să dovedească o calitate morală, implicit trebuie să servească viaţa.

Se înţelege de la sine că cei care propun şi votează legi ar trebui să fie exemple de calitate morală. Cum se probează buna calitate a celor care propun şi votează legi? Există oare vreo procedură de evaluare psihologică pentru a determina profilul unui asemenea individ? Dacă are înclinaţii deviante de la ceea ce s-ar chema “o activitate în slujba cetăţeanului şi a vieţii”, este oare apt pentru a propune şi vota legi?

Dacă simpatizează cu activităţile vânătoreşti de exemplu, se poate trage concluzia că are un caracter violent şi, prin urmare, nu poate ocupa nicio funcţie de decizie în administrarea unei societăţi? Care ar fi părerea unui psiholog cu privire la acest subiect?

Privim la pozele cu animalele ucise şi încercăm să pătrundem dincolo de forme şi culori, să înţelegem ce sentiment poate mâna un vânător către asemenea acţiuni. Nu vorbim aici de o acţiune de vânătoare pentru asigurarea hranei sau pentru supravieţuire. Vorbim de vânătoarea in “regim industrial”!

În prima imagine din seria “Ororile vânătorii” mimica şi gesturile sunt macabre: individul încearcă un zâmbet cald (se poate spune) ca într-o fotografie de grup cu prietenii, mâinile sprijinite gingaş şi protector pe spatele celor doi urşi, doar că... ei nu mai au suflare. Horror!

Se observă în alte imagini cu câtă grijă sunt aşezate trupurile ucise şi ornate frumos cu crenguţe de brad, cum tigvele de animale ucise cu mult timp în urmă decorează fastuos o cabană, amintindu-ne de aşezările tribale decorate cu cranii umane.

Nişte câini hăituiesc un animal în agonie sub privirile molcome ale unor vânători, în timp ce un hăitaş muşcă relaxat dintr-o ţigară. Este o imagine perfectă a banalităţii crimei, a cotidianului măcelului: la o asemnea confruntare, cu animale rănite, hăituite de câini, corpul hăitaşului nu mai produce adrenalină. S-a obişnuit. Aşa cum se obişnuiseră paznicii lagărelor de concentrare cu holocaustul, gropile comune şi fumul crematoriilor.

Cadavrul unui cerb este târât şi pus pe o buturugă, pentru a putea oferi camerei foto o vizualizare mai bună a ispravei şi a desăvârşi portretul unui vânător – învingător.

Şi toate astea pentru ca unii să-şi răcoreasca şi să-şi exerseze instinctele sub-umane, în timp ce alţii oferă servicii pentru a “face şi ei un Euro”. Oare se va putea obţine vreodată o lege care să interzică vânătoarea? O lege care să oprească măcelul?

24 aprilie 2015

26 aprilie 2015

Să oprim Legea Vânătorii în forma actuală!

Opreşte criminalii din Parlamentul României!

Cu noua fărădelege a vânătorii, țintește senatorii!

S-a deschis sezonul de vânătoare la mistreți-parlamentari!
Sari cu pușca și zboară-le creierii! În masă. Fără restricții. Ciuruială!

Vânătoarea la mistreți-parlamentari este mai mult decât un sport, este o datorie de cetățean! O onoare și, totodată, o responsabilitate pentru o societate curată și sănătoasă! Ei sunt cei care fac din legea vânătorii, fărădelegea vânătorii. Ei sunt cei care vor să se poată trage în animale pe terenuri private fără acordul proprietarilor.

Ei sunt cei care vor să prelungească sezonul de vânătoare fără să le pese că dau buzna cu pușca peste specii protejate în mijlocul perioadelor de împerechere sau creștere a puilor, peste păsări frumos cântătoare, rare sau chiar pe cale de dispariție.

Ei „chiar se pricep” la vânătoare și știu că „multe specii de vânat există astăzi numai datorită protecției date de vânători”, pentru că, tot așa, ei, mistreții-parlamentari, există numai mulțumită voturilor și taxelor plătite de oameni!

Peste 300 dintre mistreții-parlamentari au spus DA fărădelegii vânătorii în februarie 2015.

Iată câteva exemplare de mistreți-parlamentari care s-au declarat total pentru fărădelegea vânătorii: Borbély László, Raluca Turcan, Valeriu Zgonea, Ioan Dîrzu, Mircea Dușa, Kelemen Atilla-Béla-László, Clement Negruț, Călin Potor, Dan Coriolan Simedru.

Fi vânătorul lor și nu-i abandona! Sunt ai tăi, protejează-i așa cum știi tu mai împușcăcios, nu-i scăpa din ochi și, mai ales, din țintă!

Luați-vă câte o rață, o ciocârlie sau un porc mistreț și dă-ți frâu liber pornirilor
de vânător de deputați și senatori!
Apăsaţi Joacă pentru a porni vânătoarea. Aveţi grijă să nu împuşcaţi vreun animal!
Joacă   0 Lovituri   0 Ratări

Intră în JOC!

Stârpeşte vânătorii şi criminalii din fruntea naţiei!

Ai câştigat dreptul la un vot informat şi devastator
pentru actuala clasă politică!

Luaţi parte la comentarii.

PANOUL DE OROARE

Iniţiatorii modificărilor aduse la legea vânătorii - 10 deputaţi şi senatori

Păsări şi animale braconate in duşmănie

Ciocârliile

Ciocârliile sunt păsări care cântă în zbor, aleargă și își fac pe sol cuibul care conține ca. 6 ouă pestrițe. Hrana de bază a ciocârliilor o constituie semințele de vegetale. Ciocarliile sunt pasari simbol ale Romaniei, ele inspirand poezii, poeme, balade.

Salvati Ciocarlia!

Mierla

Mierla este clasificată după culoarea penajului sau după dimensiunea corpului. Astfel, se poate aminti „mierla neagră”, la care masculul are culoarea neagră, ciocul galben și ochelari (inel în jurul ochilor) portocalii. În trecut, mierla era o pasăre de pădure, însă începând cu secolul XIX, prin apariția parcurilor a început să trăiască prin grădini în apropierea omului.

Salvati Mierla!

Scatiul

Scatiul este o pasăre de talie mică din familia sticleților. Masculul are penajul de culoare verde, creștetul capului negru, iar aripile și partea inferioară a corpului galbene. Femela este de culoare spălăcită, având pântecul alb.

Salvati Scatiul!

Lupul

Spre deosebire de America sau Asia, în Europa lupii au o culoare uniformă. Blana lor e gri iarna, iar vara, când năpârlesc, devin ușor roșcați-cafenii, cu porțiuni negre și albe. Culoarea lor le dă posibilitatea unui camuflaj perfect în mediul lor. Față de om, s-a constatat în general un comportament timid al lupilor izolați, și o atitudine lipsită de timiditate, în haită. Potrivit unor estimări, după al doilea război mondial, în România existau aproximativ 5000 de lupi. În acea perioadă, în absența pradei lor naturale, lupii au început să se hrănească cu animale domestice, ceea ce a dus ca în anii 50 să fie organizată o acțiune de exterminare a lor. În anii 60, populația lupilor scăzuse la doar 1500. După anii 90, România a început să ia măsuri de protecție a lupilor, iar potrivit unor date oficiale, în 2004, în țară existau 4144 lupi.

Un mit al interacțiunii carnivor/om

Lupii mușcă oameni: În România nu există o statistică reală a atacurilor lupilor asupra oamenilor. Potrivit unui studiu (Linnell et all. 2002 – The fear of wolves: A review of wolf attacks on humans ) în România au fost raportate 41 de cazuri de atacuri de lupi asupra oamenilor, din care 33 s-au dovedit a fi false iar 8 s-au petrecut în timpul unor partide de vânătoare.

Lupul

Ursul Brun

Cel mai răspândit membru al familiei Ursidaelor, Ursul Brun, este astăzi în pericol, peste tot în lume, din cauza persecuțiilor din partea oamenilor, a distrugerii habitatelor și a pierderii surselor de hrană. În general, urșii bruni duc o viață solitară, exceptând perioadele de împerechere. Ei preferă pădurile de stejar și fag sau conifere. În general sunt activi atât ziua câi și noaptea, însă în zonele în care sunt persecutați de oameni, ei se mișcă mai mult noaptea. Deși fiziologic ei sunt carnivori, în mare măsură urșii bruni s-au adaptat la un regim bazat până la 80% pe plante. Au ochii mici și o vedere slabă și își localizează prada după miros sau foșnete.

Potrivit unor date oficiale, până la 50% din populația urșilor bruni din Europa trăiește în Munții Carpați. În perioada celui de-al doilea război mondial, urșii bruni din România au fost practic masacrați, reducând populația lor la aproximativ 860 de indivizi. Atunci, statul a declarat ursul brun, o specie protejată. În anii 70, vânătoarea a început să ia amploare în România, ceea ce a redus populația urșilor cu 20% în 5 ani. La sfârșitul anilor 80, în România erau aproximativ 8000 de urși. În anii 90, braconajul a crescut semnificativ, ceea ce a dus la scăderea populației urșilor la aproximativ 5000 de indivizi în prezent.

Salvaţi Ursul Brun!

RÂSUL (Lynx lynx)

Este o specie de felină de mărime medie, care trăiește în pădurile europene și siberiene. Are o lungime cuprinsă între 80 și 130 cm și o înâlțime de aproximativ 70 cm la nivelul umerilor. Are blană gri-roșcată, cu puncte negre. Este o specie în general nocturnă și solitară și poate fi o prezență foarte discretă, putând rămâne neobservată timp de ani buni, în anumite zone.
Prada sa este compusă în general din iepuri, rozătoare, vulpi sau chiar căprioare sau cerbi, deși prada mare poate constitui un pericol pentru el, dacă vânează singur. Trăiește în păduri, care îi oferă numeroase posibilități de a se ascunde și de a-și pândi prada.

Salvaţi Râsul!

VIDRA (Lurta lutra)

În lume există 13 specii de vidre, din care cele mai cunoscute sunt cea euroasiatică (pe care o găsim și în România), cea de apă și cea uriașă. În prezent, numărul lor este în continuă scădere. Are o constituție mixtă, adaptată la uscat și la apă, un corp lung de 70-80 cm și o coadă de 30-40 cm. În general este o specie solitară dar jucăușă. Își face habitatul în apropierea apelor, are nevoie de vegetație bogată iar teritoriul ei de vânătoare se poate extinde de-a lungul a 15 km. Cel mai adesea, vânează seara sau dimineața devreme, iar prada ei se reduce în general la pești și amfibieni. Ocazional, poate vâna păsări, mamifere mici, raci, melci sau scoici.
În trecut, vidrele erau vânate în România, în special în zona Deltei Dunării. Din 1993, vidra este o specie protejată în România. În ultimii 10 ani nu a mai fost întocmită o situație a numărului de vidre în România.

Salvaţi Vidra!

Opriți măcelul prin vânătoare.
Salvați fauna României!
(păsările cântătoare, mamiferele mari şi mici, protejaţi viaţa pădurilor româneşti)

Exemple de performanţă

Un exemplu de performanţă realizat de vanătorii italieni pe teritoriul României

Masacru Italieni Oct 2004

Spune-ne părerea ta...

Susţinători ai legii vânătorii

Alte exemple de performanţă